marți, 2 martie 2010

Moly, catelusa noastra

O problema grava de sanatate a mamei mele a determinat plecarea mea pentru o perioada destul de lunga de timp tocmai in cealalta parte a tarii. Cand sanatatea ei a intrat pe un fagas normal m-am reintors...
M-am reintors la tabieturile mele atat de placute! Am regasit prietenii pe care le intuiesc si familia mea draga.
Si pot spune din suflet ca am o familie minunata pe care o iubesc si care este exact asa cum mi-o doresc. Am stiut asta mereu dar cea ce s-a intamplat in lipsa mea a clarificat totul.
Cu aproximativ doua sapamani in urma Raluca si Tibi(copiii mei) m-au sunat disperati, rugandu-ma sa gazduiesc in curtea noastra un caine pe care il gasisera ranit grav, sangerand si in stare de soc, langa o benzinarie Mol. M-au asigurat ca il vor duce ei la veterinar si vor face tot ce le va sta in putinta sa-l salveze. N-a mai contat nici grija deosebita a lui Tibi pentru bancheta masinii lui (Doamne fereste sa trantesti usile masinii ...sau sa te urci "nedusat" in ea). As fi putut sa spun NU ? Dar toata durerea despartirii de Lady era inca atat de vie! Am acceptat cu o mica ezitare. Au urmat apoi multe, multe telefoane. Sotul meu a acceptat si el pe loc totul. A urmat o operatie grea, in care au incercat sa-i reconstituie osul de la labuta facuta bucatele, cu fracuri deschise si cu o hemoragie urata. Tineam legatura telefonic si-i auzeam cum se incurajau ei doi reciproc, sperand ca doctorul sa-i poata salva piciorul. Hotarasera ca este al nostru si trebuie salvat. Apoi a venit telefonul in care m-au anuntat ca medicul este nevoit sa-i amputeze piciorul. A fost o dupa masa foarte lunga pentru ei. Empatizam toti patru cu Johny...trei picioare si ni s-au alaturat sora mea si fetele ei.
Zilele care au urmat au insemnat suferinta multa pentru
Johny: perfuzii,pansamente,antibiotice si calmante, "naveta" la Constanta pentru ca in orasul nostru nu avem cabinet veterinar. Si o cheltuiala foarte mare pe care ne-o permitem cu greu. Nu a existat nimic "pro bono" din partea medicului, avand in vedere ca e un maidanica amarat. Sumele mult prea mari care au urmat pentru perfuzii si injectii i-au determinat sa schimbe doctorul.
Si nostim a fost ca Johny s-a dovedit a fi de fapt o catelusa de apoximativ 5 luni, asa ca i-au schimbat numle in Moly, dupa benzinaria unde a fost gasita.





Iar mamei mele, care ma certa spunandu-mi ca suntem neganditi si deplasati inhamandu-ne la o corvoada in plus, i-am spus ca de fapt acum mi-am dat seama ce copii minunati am. Si ca sunt fericita si mandra ca sunt asa si ca-i iubesc din suflet!

7 comentarii:

catalina spunea...

Bine ai revenit Rose.
M-a impresionat povestea lui Moly.
Iti admir familia si va doresc tot binele din lume. Insanatosire grabnica catelusei ca sa va aduca multe clipe vesele.

Aлиса spunea...

Как у нас совпало - жизнь без рук и ног!
Собака тоже герой! Пусть сложится жизнь у всех!
Вы молодцы!

Viorela spunea...

Rose, ai copii minunati si voi toti sunteti la fel. Sunt mandra ca te numeri printre prietenele mele.
Insanatosire cat mai grabnica pentru Moly, care nu va uita niciodata ce ati facut pentru ea.

Aлиса spunea...

Как у нас совпало - жизнь без рук и ног!
Собака тоже герой! Пусть сложится ее жизнь!
Вы молодцы!
Aşa cum am coincis - viaţă fără braţe şi picioare!
Câinele este, de asemenea, un erou! Să presupunem că a format viaţa ei!
Ai bun Fellows!

Andreea spunea...

E o dulce si o draga! Abia astept sa o cunosc!

Parsley spunea...

I am so glad you gave this beautiful dog a chance to live. What a horrible healing process it must have been.

It seems from your last post that he is doing quite well and is happy and playing.

cristiana irina anghel spunea...

Impresionantă poveste. Norocoasă căţeluşă. Bună inimă...
Iubesc animalele enorm. Dar iubirea mea e şi mai mare pentru oamenii care le îndrăgesc şi le respectă.

LinkWithin

Related Posts with Thumbnails