O problema grava de sanatate a mamei mele a determinat plecarea mea pentru o perioada destul de lunga de timp tocmai in cealalta parte a tarii. Cand sanatatea ei a intrat pe un fagas normal m-am reintors...
M-am reintors la tabieturile mele atat de placute! Am regasit prietenii pe care le intuiesc si familia mea draga.
Si pot spune din suflet ca am o familie minunata pe care o iubesc si care este exact asa cum mi-o doresc. Am stiut asta mereu dar cea ce s-a intamplat in lipsa mea a clarificat totul.
Cu aproximativ doua sapamani in urma Raluca si Tibi(copiii mei) m-au sunat disperati, rugandu-ma sa gazduiesc in curtea noastra un caine pe care il gasisera ranit grav, sangerand si in stare de soc, langa o benzinarie Mol. M-au asigurat ca il vor duce ei la veterinar si vor face tot ce le va sta in putinta sa-l salveze. N-a mai contat nici grija deosebita a lui Tibi pentru bancheta masinii lui (Doamne fereste sa trantesti usile masinii ...sau sa te urci "nedusat" in ea). As fi putut sa spun NU ? Dar toata durerea despartirii de Lady era inca atat de vie! Am acceptat cu o mica ezitare. Au urmat apoi multe, multe telefoane. Sotul meu a acceptat si el pe loc totul. A urmat o operatie grea, in care au incercat sa-i reconstituie osul de la labuta facuta bucatele, cu fracuri deschise si cu o hemoragie urata. Tineam legatura telefonic si-i auzeam cum se incurajau ei doi reciproc, sperand ca doctorul sa-i poata salva piciorul. Hotarasera ca este al nostru si trebuie salvat. Apoi a venit telefonul in care m-au anuntat ca medicul este nevoit sa-i amputeze piciorul. A fost o dupa masa foarte lunga pentru ei. Empatizam toti patru cu Johny...trei picioare si ni s-au alaturat sora mea si fetele ei.
Zilele care au urmat au insemnat suferinta multa pentru
Johny: perfuzii,pansamente,antibiotice si calmante, "naveta" la Constanta pentru ca in orasul nostru nu avem cabinet veterinar. Si o cheltuiala foarte mare pe care ne-o permitem cu greu. Nu a existat nimic "pro bono" din partea medicului, avand in vedere ca e un maidanica amarat. Sumele mult prea mari care au urmat pentru perfuzii si injectii i-au determinat sa schimbe doctorul.
Si nostim a fost ca Johny s-a dovedit a fi de fapt o catelusa de apoximativ 5 luni, asa ca i-au schimbat numle in Moly, dupa benzinaria unde a fost gasita.


Iar mamei mele, care ma certa spunandu-mi ca suntem neganditi si deplasati inhamandu-ne la o corvoada in plus, i-am spus ca de fapt acum mi-am dat seama ce copii minunati am. Si ca sunt fericita si mandra ca sunt asa si ca-i iubesc din suflet!